Midus

Publicat la 28 octombrie 2016

„Când lipsește ceva, soluția constă în a transforma absența în subiect.” Dunia.ro

Aspectul acesta punctat de Dunia m-a trimis cu gândul către o serie de bloguri care abundă în subiecte. Să le lipsească oare atât de multe celor ce le gestionează? Este oare această remarcă valabilă și în cazul relațiilor interumane? Dacă lipsa ori absența unei persoane o transformăm în subiect, ajungem la ceea ce, în mod popular, se cheamă bârfă? Sau poate că lipsa ori absența unei persoane transformă așteptarea în neliniște. Dar, pentru că nu mă pricep la acest domeniu, la această ramură legată de vibrațiile interioare, mă opresc în a mă lansa în cine știe ce false teorii și rămân doar la a-mi pune niște întrebări.

Este posibil ca lipsa ori absența să capete forma unor însemnări de jurnal, iar acestea să fie descoperite, poate, după ani și ani, sau uneori niciodată. Și chiar și așa, cel care le va citi după o viață de om va putea înțelege oare ce a fost în mintea sau în sufletul celui care le-a scris? Asta deoarece jurnalele nu sunt înregistrări „live” ale evenimentelor și sentimentelor, ci doar momente sau descrieri ale unor trăiri intense. Poate. Sau poate și ale unor momente obișnuite atunci când ceva… lipsește.

Nu trag concluzii, că nu prea am la ce, dar vă invit pe Dunia.ro; Paula știe ce spune!

Și vă mai propun și muzica: Feelings – Nina Simone.