Midus


Publicat la 10 februarie 2017

Perspectivele se schimbă când privești din aer.

Sau:

Perspectivele se schimbă când privești… de sus.

Cea de-a doua variantă este inspirată de prima, în combinație cu frumusețea limbii române, frumusețe care uneori joacă feste și ne trimite către niște interpretări cu sens contrar celui intenționat. Acum mi-am propus să vorbesc despre sensul propriu, cel dat de altitudine, cel din perspectiva pilotului. Acel sens de „din aer” sau, de ce nu, de sus, nu în sensul… arogant.


Stau la o cafea în capitală, privind către străduța pe care am căutat-o zilele trecute pe Google Maps. De aici, abia îmi pot da seama de existența scuarului verde dintre copacii din planul îndepărtat; de fapt, nici nu aș putea spune că ar fi un scuar acolo dacă nu aș fi trecut ieri pe lângă el.

Ha! Și nici măcar nu este verde! Cum așa?! Este iarnă și a nins, deci este alb!

În orice caz, perspectiva aeriană este una… aerată, una care dă o dimensiune longitudinală străduței. Citeam odată că un pilot este „pierdut” la sol. De când am început să călătoresc cu avionul și de când cu hărțile Google, rătăcirea pilotului la sol mi-a devenit mult mai clară; în adolescență o puteam doar intui.


Here Comes the Sun (cel din titlu) este piesa difuzată la radioficarea cafenelei.

Update: iată că a ieșit și soarele!