Rugină de octombrie
Publicat la 21 octombrie 2017
Deși o anumită experiență îmi e relativ limitată, îmi este clar că lipsa activității, ori încetinirea ritmului acesteia, mă aruncă pe mine, nu ca individ, ci ca prestator al respectivei activități, în uitare (în uitarea celorlalți). Poate că nu într-una totală, dar într-una spre zonele obscure de la periferia celei active, a zonei agitate, a zonei creative.
Lumea își amintește de tine în momentul în care tu miști din nou, măcar un pic, suficient cât să creezi câteva valurele ce vor face ca, în zona întunecată din marginea în care ai ajuns, chiar și de la simpla ta întoarcere de pe o parte pe alta, să se reflecte lumina din zona creativă. Cine va fi având atunci privirea îndreptată întâmplător într-acolo, probabil relaxându-se cu o țigaretă, va fi curios și va îndrepta fasciculul luminos în direcția ta. Poate că te va zări dormind și atunci va stinge repede lanterna.
Dar poate își va aduce aminte cu drag de tine și va veni să mai schimbați o vorbă, două. Poate că nu chiar imediat, ci după ce te vei fi trezit.
Poate…
Haunted — Type O Negative (de pe albumul October Rust)